Albania | Ghid Gjirokaster: ce sa faci, ce sa vezi, unde sa te cazezi si ce sa mananci in fermecatorul ,,Oras de piatra"
Albania. Am plecat la drum fara planuri marete, fara asteptari, tematori in privinta sigurantei, dar Albania a avut grija sa ne surprinda placut. Ne-a luat de mana si ne-a plimbat pe strazi: in sus si in jos, in jos si in sus, pe alei umblate sau numai de ea stiute, mereu dinspre ceva spre altceva. Am aflat povesti, am spus povesti, am dormit aici si am mancat dincolo, ne-am ratacit si ne-am regasit, ne-am impotmolit cu masina in varf de munte, dar am gasit localnici saritori care ne-au ajutat sa iesim si, cu cat am renuntat mai mult la frici, cu atat ni s-au deschis porti uimitoare catre o lume si o tara pe care abia am inceput sa le cunoastem. Albania. Ce tara!
Ce motive ai sa vizitezi Gjirokaster? Iata cateva!
Gjirokaster, sit al Patrimoniului Mondial UNESCO
Zona a fost locuita din cele mai vechi timpuri. Se spune ca primii sai locuitori au fost chaonienii, un vechi trib elenistic care a trait in Sudul Albaniei si nord-vestul Greciei (Potrivit lui Strabon, chaonienii au fost cei mai renumiti dintre cele paisprezece triburi ale Epirului) Sursa Wiki. In Evul Mediu a devenit un important centru comercial numit Argyropolis sau Argyrokastron. In secolul al III-lea au fost ridicate zidurile orasului, intre secolele V si XII au urmat zidurile de piatra ale Cetatii, iar in 1336 a fost denumit Agyrokastro, parte a Imperiului Bizantin.
In 2005, Gjirokaster, cunoscut si sub numele de Gjirokastro (Orasul de piatra) a fost inscris in Patrimoniul Mondial UNESCO, ca recunoastere a importantei arhitecturii si a valorilor sale unice: un exemplu rar de oras otoman bine conservat.
Situat la rascruce de drumuri, cu o istorie turbulenta, Gjirokaster este real si mitic in acelasi timp. Si nu, nu pot continua articolul fara sa-l citez pe popularul scriitor albanez Ismail Kadare, care spunea atat de frumos despre orasul sau natal: ,,Parea ca, asemenea unui animal preistoric, orasul acesta se ivise in vale intr-o noapte de iarna si apoi se catarase cu greu pe coasta muntelui, intr-atat era de ciudat… In plus, nu admitea comparatiile, asa cum nu primea de bunavoie nici ploile, grindina, curcubeiele si steagurile straine multicolore fluturand deasupra acoperisurilor sale, atat de vremelnice si ireale, pe cat de vesnic si concret era el insusi”.
Ce-as putea spune in plus?! Gjirokaster este unic. Il strabati la pas, de la un capat la altul, fara prea multa osteneala. Il poti vedea intr-o zi, dar cred ca nu te plictisesti nici intr-o viata. Mereu gasesti ceva de vazut, de facut, de auzit, de simtit.
Cetatea din Gjirokaster, un loc fantastic pentru a petrece cateva ore fie ca esti, fie ca nu esti pasionat de istorie
Cocotata pe un pinten stancos, la o altitudine de 336 m, o cetate impunatoare (600 m lungime si 70 m in cel mai larg punct) iti atrage atentia din orice punct te-ai afla. Situl a fost fortificat incepand cu secolul al V-lea de catre bizantini, care l-au numit Argyrókastro (Castelul de Argint), originea numelui actual al asezarii. Din varful meterezelor sale bine conservate te poti bucura de o panorama superba asupra intregului oras, a vaii Drino si a masivului Mali i Gjerë (1789 m deasupra nivelului marii). Castelul a suferit diverse modificari de-a lungul secolelor. Primele fortificatii majore au fost construite sub despotii Epirului, in secolele XII si XIII. A continuat sa creasca si sa prospere dupa ce a devenit parte a Imperiului Otoman in 1417. Dupa cucerirea otomana, cele mai ample imbunatatiri au fost facute in jurul anului 1490 de catre sultanul Beyazid al II-lea. In 1670 un calator turc nota ca in interiorul cetatii se aflau peste 200 de case si alte cateva sute in cele 6 cartiere raspandite pe dealurile din exterior, 3 biserici, 8 moschei, 280 de magazine si 8 fantani. In acea perioada orasul crestin a devenit majoritar musulman. Din 1811, guvernatorul otoman Ali Pasha din Tepelena a adaugat multe elemente, inclusiv turnul cu ceas. De asemenea, a finalizat fortificarea intregii zone a cetatii. In plus, a construit un apeduct pentru a aduce apa la castel de la o distanta de peste 10 km (apeductul a fost distrus in 1932, dar ramasitele pot fi vazute luand drumul care inconjoara cetatea din sud-vest). Dupa Ali Pasha, castelul a cazut în paragina. A fost transformat in inchisoare sub domnia regelui Zog, folosit apoi ca atare de italieni, germani si regimul Enver Hoxha pana în 1968. Asadar, ceea ce veti vedea la castel sunt ramasite ale unei istorii de peste 1500 de ani, multe mistere ramanand inca nedeslusite. Astazi, cetatea continua sa spuna povesti din toate timpurile, legende albaneze care se infiltreaza in realitate, dilatand-o enigmatic si bulversant.
Cum ajungi: Din Bazarul Vechi, o plimbare rapida si un urcus ce nu solicita un efort deosebit, doar putina atentie ( treptele sunt alunecoase).
Adresa: Rruga Elvia Celebi
Pe larg, cetatea am descris-o aici: Castelul din Gjirokaster ( Albania), simbolul orasului
Acasa la Ismail Kadare
,,… après la maison droite, a sinistra!” a fost raspunsul primit la intrebarea adresata unui localnic, in limba engleza: ,, Unde se afla casa lui Ismail Kadare?” Asa ca am cotit dupa casa a carei tencuiala galbena, macinata de umezeala, se desprinsese pe alocuri, si am urcat piezis, pe ulita ingusta, flancata de cladiri inalte. Pe parte dreapta, deasupra unei usi masive, am zarit gravate pe o bucata de lemn arcuit, doua cuvinte: Shtepia Kadare. Am inteles imediat ca aceea era casa, personajul din viata si proza lui Ismail Kadare, unul dintre cei mai populari scriitori albanezi.
Imaginarul se voia asaltat de povesti, insa entuziasmul ne-a fost curmat de o bucata de hartie, lipita pe una dintre usi, pe care scria scria cu majuscule <mbyllur-closed>. Cealalta usa, deschisa, lasa sa se intrevada un interior inundat de lumina, ademenindu-ne. Ne-am oprit pret de cateva clipe, nestiind daca sa facem cale intoarsa ori ba, dezamagiti ca povestile ramaneau camuflate dincolo de zidurile de piatra. O batranica, rasarita de nicaieri, dupa ce ne-a dat binete, a inceput sa sporovaie in limba stiuta numai de ea si, vazand ca nu intelegem, ne-a facut semn sa intram. Atunci am prins curaj.
O liniste adanca umplea pana la refuz spatiul gol. Am urcat la primul, apoi la al doilea etaj. Casei copilariei, pe care Kadare a evocat-o in pasaje memorabile in scrierile sale, ii lipseau perdelele albe din ferestre ,,numai dantele” si pernele de pe sofa ,,impodobite cu lucratura de mana “, pe care se asezau batranele venite in vizita ca sa-si soarba cafeaua si ,,sa-si spuna cele vorbe intelepte”. Doar golurile pentru ferestre, sase la numar, ramasesera la locul lor in camera de la etajul al doilea, continuand sa ,,le faca in ciuda celorlalte odai, ba chiar si coridoarelor”.
Din fata ferestrelor inalte, prin ochiurile de geam, sub privirile noastre atente, o Albanie veche si una noua impleteau o poveste atemporala cu prezentul. Case masive, vechi de secole, acoperite cu solzi uriasi de bazalt, ne indepartau de prezent, ghidandu-ne spre adancimi. Peretii proaspat varuiti, de un alb orbitor, si dusumelele noi din lemn de brad incercau sa ascunda ranile provocate de razboi si sa redea importanta si stralucirea casei, de dinainte de a cadea primele bombe.
Opera lui Ismail Kadare este o literatura de rezistenta, acesta a reusit sa scrie literatura ,,normala” intr-o tara ,,anormala” evitand cenzura unei dictaturi comuniste prin utilizarea mijloacelor alegorice, simbolice, istorice si mitologice.
Casa a fost construita in 1799 si clasificata monument cultural in 1991. Cladirea a fost reparata, reabiltata sub auspiciile UNESCO si ale Ministerului Culturii din Albania, transformata in muzeu si deschisa publicului la 28 ianuarie 2018, cu ocazia implinirii varstei de 80 de ani a scriitorului.
In prezent se fac lucrari de reabilitare.
Adresa: Rruga Fato Berberi 16 (cartierul Palorto, la 10 minute de mers pe jos din bazar)
Taxa de intrare: 200 Leke
Bazarul, locul perfect pentru a cumpara suveniruri si cadouri unice pentru familie si prieteni
Cand vizitezi Gjirokaster, vechiul bazar (secolul al XVII-lea) este unul dintre locurile pe care nu ai cum sa-l ratezi. Este situat in partea veche a orasului, iar asezarea in forma de cruce ii confera o alura distincta. Strazile pietruite, magazinele fermecatoare si casele frumoase, asezate de o parte si de cealalta compun un tablou fermecator.
Locuitorii din Gjirokaster nu sunt matinali. Zona veche prinde viata abia dupa ora 9. Rand pe rand se deschid cafenelele. Mirosul de cafea proaspat rasnita inunda stazile pietruite, rostogolindu-se printre pravaliile care-si ridica una cate una obloanele. Afaceri de familie, business-uri mici, artisti si artizani care-si vand lucrarile si mestesugurile cu zambetul pe buze, comercianti amabili si joviali ce te asteapta in prag dupa ce si-au scos la parada obiectele artizanale inghesuite peste noapte inauntru. Nu, nu sunt agasanti. Dimpotriva. Incearca sa te ajute sa gasesti produsul dorit, neschitand nicio urma de deranj daca nu cumperi nimic, ba mai mult, te indruma alaturi sau vis-à-vis.
Ce poti gasi in bazar: dincolo de suvenirurile obisnuite: magneti, clopotei, cani, vei gasi perdele cu broderii ample, fete de masa lucrate cu migala si pricepere, covoare si presuri tesute, papuci de casa din lana de oaie, sculpturi in lemn sau piatra, tablouri, marmelade, miere, ulei de masline, ceaiuri de munte, lichioruri traditionale, rachiu, vin. Faptul ca toate produsele sunt realizate manual, le face mult mai speciale decat suvenirurile generice, produse in serie.
Te tenteaza broderiile? Iti recomand pravalia doamnei Vjollca: Dora e Arte.
Vrei papuci calzi de casa din lana de oaie? Mergi la Artisan Shop!
Pentru suveniruri, cea mai instagramabila pravalie din Gjirokaster te asteapta: Alma souvenir. N-o rata! In interior vei vedea o fantana datand de sute de ani, pe care parintii Jonidei Dhrami- cea care atat de frumos ne-a spus toata povestea, au descoperit-o in momentul in care au decis sa coboare pardoseala la nivelul strazii.
Dupa ce mi-am completat colectia de magneti, Gjirokaster s-a grabit sa-mi dea papucii (La propriu !).
O veche zicala spune ca omul sfinteste locul. Doar allbanezii stiu sa faca din bazarul vechi unul dintre cele mai importante lucruri de vazut si de facut în Gjirokastër!
Casa Skenduli, povesti albaneze de odinioara
Pentru a o intoarcere in timp, in Gjirokastër-ul secolului XIX, mergeti la Casa Skenduli! A fost construita in 1823, de catre una dintre cele mai bogate familii din Gjirokastër si este cea mai bine conservata casa din orasul vechi. De asemenea, este singura casa care a detinut un buncar ce servea doar membrilor familei ( buncarul este protejat de doua tavane boltite din piatra: unul propriu, iar altul la camera asezata deasupra). La acelasi nivel cu buncarul se afla o incapere carea a fost intrebuintata ca frigider natural, deoarece pastra racoarea datorita apei ce se infiltra dintr-un izvor in peretele laleral. La primul nivel se afla cerdacul unde batranii obisnuiau sa stea, admirand privelistea ce se intindea pana departe. La etajul al doilea se afla o spatioasa camera de oaspeti cu divane de jur imprejur, unde gazda obisnuia sa-si primeasca musafirii (barbati) veniti de departe. Un fel de debara, parte din camera, la care accesul se facea prin spate pe o scara de lemn, era locul unde sotia lasa cafelele pentru musafiri, fara a fi vazuta de catre acestia ( doar ea putea sa vada cine este in incapere prin glilajul de lemn ce despartea incaperea de restul camerei). Camerele fara semineu erau folosite vara de catre membrii familiei. Intreaga casa este decorata traditional.
Turul casei este unul dintre cele mai importante lucruri de vazut si de facut în Gjirokastër, asa ca nu uitati sa vizitați Casa Skenduli!
Adresa: Rruga Sokaku I te Mareve
Pretul unui bilet de intrare: 2 euro ( In pret este inclus turul ghidat. Imi pare rau ca nu mai tin minte cum o o chema pe doamna care ne-a condus, merita amintita, caci prezentarea casei a fost una de exceptie).
Unde sa te cazezi in Gjirokaster?
La o simpla cautare pe Booking gasesti numeroase oferte de cazare, o camera dubla cu scor bun porneste de la 25 euro. Eu zic ca am gasit cazarea perfecta: Boutique Hotel Musée, o pensiune cocheta, extrem de curata, localizata foarte aproape de toate obiectivele din Gjirokaster, astfel incat sa nu fie nevoie sa ne deplasam cu masina. Am facut rezervare direct la proprietate pentru o noapte, dar asa de mult ne-a placut, incand am extins rezervarea cu inca 3 nopti si am preferat sa vizitam zona, inclusive Saranda, Ksamil si Butrint, revenind aici, mai ales ca nu era vreme de plaja.
Daca sunteti dornici de un sejur autentic, linistit si relaxant, presarat cu povesti locale spuse la lumina felinarelor si indulcit cu produse facute in casa, Boutique Hotel Musée este alegerea inspirata (scorul pe booking este 9,8 -Exceptional). Impresii, pe larg, gasiti aici
Unde sa mananci in Gjirokaster?
Am mancat feluri traditionale albaneze sau locale in zona bazarului, la restaurante si terase, majoritatea afaceri de familie, dar am incercat si bucataria traditionala la un hotel de 5 stele. Locatiile demne de trecut pragul, din punctul meu de vedere, cu mancare gustoasa si raport calitate/pret corect ar fi urmatoarele:
In capul listei, il plasez pe Mapo. De ce? Gusturi unice! Un deliciu!
Mapo (scor pe Tripadvisor: 4) Preparate traditionale si locale proaspete, delicioase, prinse cu pricepere intr-un meniu variat, un local amenajat cu gust, o afacere de famile care duce priceperea in arta culinara si amabilitatea la extem. Mancarea delicioasa, dulciurile grozave, serviciile excelente si gazdele prietenoase, atmosfera relaxata si relaxanta, ne-au facut sa revenim zi de zi de cand l-am descoperit, chiar si pentru o portie de dulce.
Ce sa incercati neaparat:
Ciorba de perisoare, pregatita dupa o reteta autentica din Gjirokaster. Un castron perfect, o ciorba fenomenala in care s-au reunit gusturi si arome. Numai buna pentru un pranz pe cinste. (Meat balls soup)
Musacaua, friptura de porc, chiftelutele…si lista ar putea continua. Dintre felurile principale, cred ca orice ati incerca nu veti da gres. Noi de fiecare data am avut parte de aceeasi surpriza placuta.
Pentru desert, va sugerez sa incercati Oshaf, un desert asemanator cu panna cotta ce contine lapte de oaie, smochine si scortisoara. Mi-a placut la nebunie! De asemenea, comandati o portie de baclava! (Din categoria dulciurilor insiropate, baclavaua se numara printre preferate mele, fruntasa fiind. Una mai buna decat cea facuta de sotia lui Aurel, nu am mancat nicaieri in lume).
Musacaua, friptura de porc, chiftelutele…si lista ar putea continua. Dintre felurile principale, cred ca orice ati incerca nu veti da gres. Noi de fiecare data am avut parte de aceeasi surpriza placuta.
Adresa: BAZAR DISTRICT (OLD TOWN)
Cum ajungi: terasa se afla in orasul vechi, pe colt, langa hotelul Relax
Preturi: medii
Plata: cash
Pranz/ cina pe fuga
Kujtimi (scor pe Tripadvisor: 4): Daca nu ai timp de o masa la restaurant, insa ai vrea sa mananci un meniu consistent si proaspat, te poţi opri cu incredere la Kujtimi. Te poti delecta cu preparate la gratar (pregatite sub ochii tai), alaturi de o salata si o portie de catofi prajiti ( asta daca nu esti preocupat de caloriile in plus) sau cu feluri de mancare din bucaria locala. La final vei primi un platou cu fructe, din partea casei.
Adresa: BAZAR DISTRICT (OLD TOWN)
Telefon: 068 35 37 876
Cum ajungi: terasa se afla in orasul vechi
Preturi: medii
Plata: cash
Pranz/cina cu priveliste
Restaurantul Kerculla (scor pe Tripadvisor: 4,5): este cunoscut atat pentru mancarea delicioasa, cat si pentru privelistea ca nicaieri alta, fiind cocotat in punctul cel mai inalt din Gjirokaster. Solitar, intr-un cadru linistit, cu vedere la oras si cetate, a fost o alegere buna pentru o cina in familie. Mancarea servita aici este adesea descrisa ca fiind rafinata si fastuoasa, iar dupa ce am luat masa, sunt de acord cu afirmatia! Rizotto a fost cremos, asa cum ii sta bine, iar sofranul i-a sporit savoarea. Mixul traditional a fost combinatia ideala.
Nu am avut nevoie de rezervare prealabila, nefiind multi turisti in zona, insa in sezonul de varf este indicat sa faceti rezervare. Daca este cald, asezati-va la una dintre cele 2 terase!
Adresa: Resort Kerculla, Rruga “Bashkim Kokona”, Gjirokaster, 6001
Telefon: +355 69 441 0222
Cum ajungi: ai nevoie de masina pentru a ajunge, caci drumul este anevoios si lung (30 minute de mers pe jos pana in oras).
Preturi: decente, avad in vedere ca restaurantul apartine de Resortul Kerculla ( 5 stele)
Plata: cash, cu cardul
Unde bei cea mai buna cafea?
La Kube: rasfat aromat intr-o locatie deschisa recent, cu vibe tanar. Este locul perfect unde te poti bucura de gustul unui espresso italian autentic, de un cappuccino spumos sau de o cafea extraordinara cu ginseng, in timp ce ce privesti forfota strazii.
Locatia: este situata langa moscheea din centrul vechi
Ce excursii de o zi poti face din Gjirokaster ?
Gjirokaster- Saranda-55 km
Gjirokaster- Butrint (78 km)
Ruinele vechiului oras ne-au purtat atat de iscusit de-a lungul firului istoric, incat, atrasi fiind de mirajul sau, nu ne mai venea sa plecam. pentru a-ti face o idee, poti arunca o privire aici
Toate cele 3 excursii le poti comasa intr-una singura, cu conditia sa pleci dis-de dimineata.
Gjirokaster-Berat, orasul celor 1000 de ferestre (180 km)
S-a agatat de marginea muntelui de secole, iar acum priveste discret trecatorii. Linistit, curat, simplu, cand senin, cand innorat, asa l-am gasit. Stanci golase sau impadurite, pe care urca piezis case otomane indraznete, toate albe, stau de o parte si de alta a soselei ce serpuieste tacut. Impresii din Berat si fotografii, am pus aici
Deoarece oraselul este mic, il poti vizita intr-o zi, insa iti recomand sa te cazezi cel putin o noapte aici, pentru a-i simti magia.
Daca ai timp, mergi fara tinta pe carari de munte sau prin zonele rurale din imprejurimi: magarusi dolofani cu samare, oi si capre care pasc linistit pe marginea drumului, copaci cu flori liliachii tasnind din desisuri verzi, piscuri indraznete acoperite cu zapada sau culmi domoale, livezi de maslini, curti ingrijite cu mandarini, oameni harnici, biserici, toate acestea compun un tablou pe care cu siguranta nu-l vei uita curand.
Cum ajungi la Gjirokaster?
Informatii despre traseul pe care noi l-am parcurs din Romania In Albania, gasesti in articolul:Cu masina in Albania : informatii, sfaturi si recomandari
De la intrarea in Albania (vama Qafe Thane) pala la Gjitokaster ai de parcurs ai de parcurs in jur de 270 km. In general, soselele sunt foarte bune, au multe drumuri rapide intre localitati si portiuni de autostrada.
Gjirokaster, un oras pitoresc in care arhitectura si cultura albaneza fac casa buna, in care oamenii sunt calzi si primitori, iar bucatele alese, este unul dintre orasele mele preferate din Albania. Ne-am simtit bineveniti, in siguranta tot timplul si alintati. Sejurul aici nu a fost unul iesit din comun, nu a fost un tur al luxului si rasfatului de 5 stele, nu a fost despre jacuzzi, piscina si sauna si nici despre restaurante cu stele Michelin. Nu, nu a fost genul de vacanta care sa coste mii de euro, ci una in care simplitatea, autenticitatea si bucatele traditionale au luat cu succes locul celor dintai. Amintirile unei astfel de vacante, insa, pot fi de nepretuit.
Daca te-am convins, te astept cu impresii din Gjirokaster!
Iti multumim ca ai citit articolul nostru. Este o bucurie faptul ca ne urmaresti, dar si o obligatie: aceea de a veni mereu in sprijinul tau cu informatii utile, recomandari si sfaturi pentru vacante fara cusur.
Te rugam sa nu uiti ca avem si pagini de social media: un canal de YouTube unde incercam sa aducem plus valoare articolelor noastre prin video si sunet, o pagina de Instagram unde incarcam fotografii din aventurile noastre si o pagina de Facebook unde poti fi la curent cu ultimele noastre articole si informatii.
Nu ezita sa ne contactezi pentru orice informatie legata de travel, pe oricare dintre canalele de social media O Mie si Una de Calatorii si vom face tot posibilul sa te ajutam.
Inspira-te din O Mie si Una de Calatorii si organizeaza-ti vacante de neuitat!
